CONFERINŢA SECURITATEA CIBERNETICĂ | NICOLETA PAULIUC, PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU APĂRARE DIN SENAT: "Europa şi NATO se află sub asediu în ce priveşte atacurile cibernetice"

Europa şi NATO se află sub asediu în ceea ce priveşte atacurile cibernetice din partea unor entităţi ruseşti, deci implicit şi România, spune Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, subliniind: "Înţelegem ce se întâmplă şi acţionăm unitar, într-un cadru euroatlantic bine definit, avem o legislaţie coerentă şi concretă, vrem şi reuşim, deocamdată, să fim vârf de lance în acest război cibernetic invizibil şi asimetric, avem personal calificat în acest sens şi instituţii performante".

Potrivit domniei sale, "mai sunt lucruri de făcut atât la nivelul UE, cât şi al NATO", pentru a răspunde noilor provocări, iar legislaţia pe care o avem protejează cetăţenii în faţa unor atacuri nedorite şi nu le limitează drepturile şi libertăţile.

• "Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor moderne, de informaţii şi comunicaţii, are un impact major asupra ansamblului social"

Statul român înţelege că dezvoltarea rapidă a tehnologiilor moderne, de informaţii şi comunicaţii - condiţie sine-qua-non a edificării societăţii informaţionale -, are un impact major asupra ansamblului social, marcând adevărate mutaţii în filosofia de funcţionare a ţării pe multiple paliere: economic, politic, cultural, dar şi asupra vieţii de zi cu zi a individului, susţine Nicoleta Pauliuc. Domnia sa declară: "În acest moment, accesul facil la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor reprezintă una dintre pemisele bunei funcţionări a societăţii moderne. În acest context, este firesc ca dezbaterea acestei teme să se centreze asupra două dimensiuni: care sunt acţiunile concrete pe care le întreprinde statul român pentru a proteja ansamblul tehnologiei informaţiei angrenat în buna funcţionare instituţională a ţării şi în apărarea cetăţeanului de agresiuni informatice; respectiv cum arată echilibrul între garantarea dreptului cetăţeanului şi necesitatea acumulării de informaţie pentru prevenirea eventualelor atacuri cibernetice".

Nicoleta Pauliuc aminteşte că au existat încercări de atacuri cibernetice asupra unor instituţii de stat, dar şi a entităţilor private din România, însă acestea au fost prevenite. "Primele raportări de anul trecut arătau un factor de multiplicare a atacurilor de 100 de ori, de la începutul agresiunii ruseşti în Ucraina", afirmă Nicoleta Pauliuc, subliniind: "Avem două instituţii apreciate pe această zonă de securitate cibernetică, fiecare cu aria sa de competenţă: SRI şi STS. România are IT-işti foarte buni şi este furnizor de securitate cibernetică la nivelul NATO. Avem o legislaţie care protejează cetăţeanul în faţa interferenţelor nedorite din partea unor actori neprietenoşi. Avem proceduri foarte bine stabilite, iar interfrenţa în drepturile şi libertăţile oamenilor se face doar cu un mandate de la judecător".

• "Legea privind securitatea cibernetică - un pas înainte făcut de statul român"

Anul trecut, comisiile de apărare şi securitate şi IT din Parlament au adoptat Legea privind securitatea cibernetică, iar aceasta reprezintă un pas înainte făcut de statul român, mai ales că este o lege convergentă cu ceea ce fac NATO şi UE, spune Nicoleta Pauliuc, precizând: "La summitul NATO din 2021, de la Bruxelles, statele membre au susţinut o nouă politică cuprinzătoare de apărare cibernetică, care sprijină cele trei sarcini de bază ale alianţei: apărarea colectivă; managementul crizelor şi securitatea cooperativă; postura de descurajare şi apărare. Mandatul defensiv al NATO a fost reafirmat, iar aliaţii s-au angajat să folosească întreaga gamă de capabilităţi pentru a descuraja, a apăra şi contracara în mod activ întregul spectru de ameninţări cibernetice în orice moment. Răspunsurile trebuie să fie continue şi să se bazeze pe elemente ale întregului set de instrumente NATO, care include instrumente politice, diplomatice şi militare. Aliaţii au recunoscut, de asemenea, că impactul unor activităţi cibernetice cumulative şi rău-intenţionate ar putea, în anumite circumstanţe, să fie considerat un atac armat. Natura spaţiului cibernetic necesită o abordare curpinzătoare prin unitatea de efort la nivel politic, militar şi tehnic. Politica din 2021 şi planul său de acţiune corespunzător vor promova activităţi la aceste trei niveluri".

De asemenea, conform doamnei Nicoleta Pauliuc, la reuniunea din octombrie 2020 a Consiliului European, liderii UE au solicitat consolidarea capacităţii UE de a se proteja împotriva atacurilor cibernetice, a ameninţărilor cibernetice, şi de a asigura un mediu de comunicare securizat, în special prin criptarea cuantică. "În decembrie 2020, Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă au prezentat o nouă strategie de securitate cibernetică a UE. Scopul acestei strategii este de a consolida rezilienţa Europei la ameninţările cibernetice şi de a asigura faptul că toţi cetăţenii şi toate întreprinderile pot beneficia pe deplin de servicii şi instrumente digitale fiabile şi de încredere", menţionează Nicoleta Pauliuc, adăugând: "Noua strategie conţine propuneri concrete de punere în aplicare a unor instrumente de reglementare, de investiţii şi de politică. Dacă adăugăm şi agresiunea rusească, avem o argumentaţie completă asupra necesităţii adoptării unei legislaţii moderne privind securitatea cibernetică a României".

Preşedintele Comisiei pentru apărare din Senat aminteşte că România a adoptat o lege care interzice achiziţionarea şi utilizarea de către autorităţile publice a produselor şi serviciilor software de securitate cibernetică din Federaţia Rusă. În plus, ţara noastră a transpus în lege memorandumul semnat cu administraţia de la Washington în 2019 pentru a nu implica în construirea infrastructurii 5G companii chinezeşti, din cauza riscurilor de securitate.

• "Avem nevoie de o strategie coerentă şi de mecanisme concrete pentru stăvilirea propagandei anti-NATO şi anti-UE"

Nicoleta Pauliuc subliniază că România, care a fost ţinta unor agresiuni online din partea unor entităţi ruseşti, "trebuie să fie vârf de lance în discuţia în cadrul NATO privind extinderea înţelegerii Articolului 5 din Tratatul Alianţei, în logica atacurilor cibernetice care necesită un răspuns proproţional". Domnia sa conchide: "Avem nevoie de o strategie coerentă şi de mecanisme concrete pentru stăvilirea propagandei anti-NATO şi anti-UE, dar şi a fenomenului fake news. Aşa cum ne-a arătat şi pandemia, de altfel, nu numai în România există instrumente insidioase care sunt adesea folosite în spaţiul online pentru proliferarea de mesaje antisociale, pentru generarea de haos şi pentru a întoarce societatea împotriva propriilor interese. Avem nevoie de un task force corect dimensionat şi bine finanţat care să contracareze aceste atacuri ce vizează fibra socială şi ţintesc modificarea arbitrară a comportamentelor unor mase mari de oameni".